marți, 23 mai 2017

Răii perdanti

Aseară, 22 mai 2017, Saffie Rose Roussos, o fetiță frumoasă de opt ani, se afla, împreună cu mama și  cu sora sa, în holul Arenei din Manchester, Marea Britanie, la ieșirea de la spectacolului idolului ei muzical, Ariana Grande, când a fost ucisă în explozia provocată de un terorist sinucigaș. Mama și sora Saffiei se află sub îngrijiri medicale, într-unul dintre cele opt spitale ce au primit 59 de răniți în explozie. Dintre care răniți 12 au vârste sub 16 ani. Împreună cu Saffie și-au mai pierdut viața alte 21 de persoane, dintre care a mai fost identificată, până acum, doar o tânără de 18 ani. 

Foto: telegraph.co.uk
Se pare că sinucigașul a detonat o bombă artizanală aflată asupra lui. O armă improvizată, umplută cu cuie și nituri transformate, prin explozie, în schije, cu scopul evident de a provoca victime cât mai numeroase. Criminalul nu a încercat să intre în sala în care se aflau peste 20.000 de spectatori, aproape toți copii și adolescenți. A pătruns, însă, în zona de ieșire de la spectacol, unde se aflau părinții care își așteptau copiii, să îi ia acasă. 

Locul ales pentru explozie predispune la iscarea de haos în rândul celor care purced spre ieșire, doar ca să dea peste cei ce deja încercaseră să plece, dar fuseseră împiedicați și întorși din drum de explozie. 

Poliția și forțele de intervenție la un asemenea dezastru au tratat situația ca pe un atac terorist, încă din primele momente. Au izolat zona, au coordonat evacuarea arenei, au acordat primul ajutor și au evacuat victimele la spitale, au cules probe de la fața locului și de la victimele spitalizate, pentru a obține o imagine cât mai clară a atrocității. Cu toată panica, miile de spectatori s-au purtat rezonabil, având în vedere situația în care se treziseră. Localnicii au sărit imediat în ajutor. În condițiile în care trenurile au fost oprite iar Gara Victoria, din apropierea Arenei, a fost închisă, taximetriștii au oferit curse gratuite celor ce plecau de acolo, au fost aduse autobuze suplimentare, a fost lansată ințiativa privată de cazare a celor care nu puteau ajunge acasă la familiile din zonă, care și-au pus la dispoziție camere și paturi, publicul local a oferit ceai cald și, ca în multe alte situații similare, s-a donat sânge. Comunicarea de criză a funcționat bine. S-a pus la dispoziție un număr de telefon special. 

Impresionant este că, în contextul ridicării nivelului de alertă la terorism din Marea Britanie, spitalele din Manchester erau deja pregătite să trateze cazuri multiple de răniți cu schije, cuie și nituri. Ce nu fuseseră ei pregătiți, pentru că nimeni nu anticipase, a fost să trateze un număr atât de mare de copii și adolescenți.

După o jumătate de zi, gruparea teroristă internațională auto-intitulată Statul Islamic, sau Daesh, a revendicat atacul, deși, comparativ cu alte dăți, nu a oferit niciun indiciu de credibilitate. Deocamdată. Autoritățile au anunțat că știu identitatea criminalului sinucigaș, dar nu o vor comunica. Deocamdată. Probabil vor să folosească această identitate ca pe o cheie de control, să vadă dacă Daesh chiar știe cine este „soldatul lor jihadist”. Ori doar se laudă cu atentatul. Care este cel mai violent din Marea Britanie, din 2005 și până acum.

Primarii marilor orașe, între care Londra, Paris și Nisa au transmis mesaje de susținere și de condoleanțe pentru victime. Șefi de stat și de guvern și-au exprimat revolta față de actul terorist și sprijinul față de cei loviți de atacul criminal. Președintele american Donald J. Trump s-a individualizat prin cuvintele alese de domnia sa pentru a spune același lucru. În context, a anunțat că a decis să îi numească pe teroriști „evil losers”, ca pe o formă de pedeapsă. Sau de retaliere. 

Ce urmează? Poliția a făcut deja o reținere a unei persoane legate direct de atentat. Ceea ce confirmă că este în posesia identității teroristului sinucigaș. Indiferent dacă Daesh va dovedi sau nu că are vreo legătură cu atacul revendicat de el, așa-zisul Stat Islamic este de condamnat. În continuare. Și de sancționat în modul cel mai radical pentru această crimă oribilă. Cum e de condamnat pentru toate celelalte crime săvârșite sub numele ori în numele lui. 

În contextul alegerilor de peste două săptămâni, din Marea Britanie, ne așteptăm ca vocile politicienilor și activiștilor extremiști, naționaliști, populiști (toate atributele luate la un loc sau luate în parte) să se acutizeze pe tema lipsei de previziune a autorităților, pe incapacitatea lor de a apăra viețile tinerilor și pe pericolul de moarte pe care străinii de pe teritoriul britanic îl reprezintă pentru britanicul de rând.

Ca de fiecare dată, sunt nevoit să notez și aici că populismul este anti-național. Că servește exact programul jihadist. Pentru că jihadiștii Daesh exact asta își doresc să obțină prin asemenea atentate lipsite ce cea mai simplă rațiune. Dar extrem de pline de cruzime. Dacă reușesc să divizeze societatea occidentală, să anuleze toleranța proverbială a Vestului la orice forme de exprimare religioasă, dacă ajung să îi asmută pe creștini împotriva musulmanilor, dacă se vor stabili vinovății pe bază de apartenență religioasă, chiar și numai pentru anumite persoane, atunci Daesh câștigă.  Chiar dacă pierde pe câmpul de luptă din Irak și Siria, unde și-a stabilit așa-zisul stat, căruia îi spun califat.

Asta nu înseamnă că nu este nimic de făcut. Că trebuie să luăm atacurile teroriste ca pe o fatalitate. Dar inactivitatea este mai puțin malignă decât exacerbarea măsurilor de retaliere îndreptate asupra celor care sunt identificați ca inamici, pe când ei nu știu că sunt inamici. Cum ar fi musulmanul normal și majoritar. 

Între lucrurile care sunt de făcut este și cel de a decide consensual că există o ideologie agresivă, criminală, care se ascunde sub pulpana islamului. Așa cum a fost condamnat național-socialismul, alături de fascism, precum și, la noi, comunismul, ca ideologii aducătoare de moarte în masă, așa ar trebui condamnat și această ramură ideologică a islamului care justifică terorismul ca război sfânt. Iar cei care promovează o asemenea ideologie a crimei să fie sancționați exact la fel cum sunt sancționați naziștii și fasciștii. Fără să fie condamnați, însă, toți membrii publicului din care se ridică o asemenea ideologie. Și fără condamnări în masă, ca răspuns la crimele în masă. Desigur.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu